baner-1
Slide background
Slide background
Slide background
Slide background
Slide background
Slide background
Slide background
Slide background
Slide background
Slide background
 

Proiectul “Scaunul Rupea-Promovarea Potențialului Turistic” are ca obiectiv general promovarea potențialului turistic al micro-regiunii “Scaunul Rupea” prin conștientizarea asupra existenței bisericilor fortificate și a cetăților, precum și promovarea identității istorice, culturale, ecumenice și a resurselor naturale.

Obiectivele care vor fi promovate prin acest proiect sunt următoarele:

1. Cetatea Rupea
2. Biserica evanghelică din Rupea
3. Biserica evanghelică fortificată din Fișer
4. Biserica evanghelică fortificată Bunești
5. Biserica evanghelică fortificată din Viscri (patrimoniu UNESCO)
6. Biserica evanghelică fortificată din Criț
7. Biserica evanghelică fortificată din Meșendorf
8. Biserica evanghelică fortificată din Roadeș
9. Biserica evanghelică fortificată din Cața
10. Biserica evanghelică fortificată din Drăușeni
11. Biserica evanghelică fortificată din Beia
12. Biserica unitariană fortificată din Ionești
13. Biserica evanghelică fortificată din Ungra
14. Biserica evanghelică fortificată din Ticușu Vechi
15. Biserica reformată fortificată Cobor

16. Castelul Sükösd-Bethlen din Racoş
17. Biserica evanghelică fortificată din Jibert
18. Biserica evanghelică fortificată din Dacia
19. Biserica evanghelică fortificată din Homorod
20. Biserica evanghelică din Jimbor
21. Cetatea de la Jimbor
22. Biserica evanghelică fortificată din Mercheașa
23. Biserica reformată de la Hoghiz
24. Biserica unitariană de la Hoghiz
25. Castelul Kalnoky din Racoş
26. Castelul Haller din Racoş
27. Rezervația Pădurea Bogății
28. Coloanele de Bazalt de la Racoș
29. Munții Perşani

SCAUNUL RUPEA

Scaunul Rupea

Scaunul Rupea

Teritoriul cuprins în linii mari între Olt şi Târnava Mare şi-a dobândit identitatea în cursul Evului Mediu, cu deosebire datorită cetăţii regale-voievodale de la Rupea şi colonizării cu saşi (secolele XII-XIII). De la un „domeniu” al cetăţii, s-a ajuns repede la un district, numit cel mai adesea „scaun”. Denumirea face trimitere la un loc de judecată superioară, strict necesar şi precis arondat. Primele atestări accidentale pentru acest scaun şi pentru centru său, Cohalm (Rupea), provin din anii 1337, şi respectiv, 1349.
În jurul cetăţii şi capitalei scăunale au gravitat localităţile Caţa, Cobor, Dacia, Drăuşeni, Felmer, Fişer, Hălmeag, Homorod, Jibert, Jimbor, Lovnic, Mercheaşa, Şona, Ticuşu Nou, Ticuşu Vechi, Ungra şi Viscri.
Deja din cursul Evului Mediu, scaunul Cohalm a devenit un teritoriu multicultural. Populaţia a fost alcătuită în principal de trei grupuri etnice distincte: români, saşi şi secui/maghiari. Ponderea numerică a acestora şi locaţiile s-au modificat însă treptat. În ultimele două secole, cel mai mult a scăzut numărul germanilor (numai după 1990 emigrând 3000 de saşi din Rupea), populaţia secuiască/maghiară s-a extins spre nord-est, iar românii au ajuns majoritari. În ultimul secol, o creştere numerică semnificativă a fost înregistrată în rândul ţiganilor (rromilor).
Administraţia scaunului, care după 1929 s-a numit Rupea, a fost conservată mult timp, chiar dacă a luat altă orientare generală: în 1876, către comitatul Târnava Mare, în 1950 către Braşov (rebotezat Oraşul Stalin – Regiunea Stalin). Desființarea regiunilor și a raioanelor (inclusiv a raionului Rupea) și înființarea concomitentă a județelor (inclusiv a județului Brașov) s-au produs ca efect al Legii nr. 2/1968 privind organizarea administrativă a teritoriului Republicii Socialiste România. În consecință propunem corectarea anului din această teză, după cum urmează:
„Ultima reformă administrativă menţionată a desfiinţat definitiv scaunul şi a stabilizat legătura cu centrul de la Braşov, prin intermediul judeţului (1968).”
În cuprinsul fostului scaun regăsim acum peste 30 de obiective naturale şi antropice pe care le recomandăm spre vizitare.

79107 Total Vizualizări 35 Astăzi
Back to Top